Sari la conținut

Baron local

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Caricatură a lui Boss Tweed și a fraudei electorale de Thomas Nast. Include trei citate:În numărare stă puterea
Asta e problema
Atâta timp cât eu număr voturile, ce vei face în privința asta? Spune-mi?
Etichetă de tutun din 1869 care îl înfățișează pe Boss Tweed.
Etichetă de tutun din 1869 cu Boss Tweed.

Un baron local (șef de partid) este o persoană care controlează o facțiune sau o filială locală a unui partid politic. Aceasta nu deține neapărat funcții publice (majoritatea șefilor istorici nu au deținut-o, cel puțin în perioadele de cea mai mare influență a lor). Șefii își pot baza puterea pe sprijinul numeroșilor alegători, de obicei blocuri de vot organizate, și pot gestiona o coaliție a acestor blocuri și a diverselor alte părți interesate. Când partidul câștigă, aceștia controlează de obicei numirile din unitatea lor și au o voce în nivelurile superioare ale partidului.[1]

Reformatorii susțin de obicei că șefii politici sunt corupți. Această corupție este de obicei legată de patronaj schimbul de locuri de muncă, contracte lucrative și alte favoruri politice pentru voturi, contribuții la campanie și, uneori, mită directă.[2]

În America hispanică, Brazilia, Spania și Portugalia, șefii politici sunt numiți cacici.

Baronii locali în România

[modificare | modificare sursă]

În România, baron local este un termen generic folosit pentru persoane aflate într-o funcție publică importantă la nivel local (de oraș sau județ), care folosesc puterea de care se bucură pentru a obține foloase necuvenite.

Geneza fenomenului baronilor locali

[modificare | modificare sursă]

Guvernul Adrian Năstase (PSD) a preluat în mod creativ legea descentralizării finanțelor publice, adoptată de guvernarea anterioară.[3] Potrivit acestei legi, semnificative resurse financiare n-au mai luat calea bugetului central, ci au rămas în mâinile autorităților locale și, mai ales, județene.[3]

Este binecunoscut fenomenul corupției și acumulării de putere datorită procesului de redistribuire a resurselor de către reprezentanții statului,[4] respectiv, relația taxe-cheltuieli bugetare, aceste persoane decid cine primește, ce sumă și când, situație ce duce la dependența celor ce primesc față de cei ce redistribuie (ex. birocrați, politicieni),[5] cu cât bugetele sunt mai mari cu atât puterea crește, la fel potențialul de furt/corupție,[6] de aici și expresia: „puterea tinde să corupă, puterea absolută corupe absolut”.[7]

Chiar dacă Consiliile Județene nu au bugete precum cel de la nivel național ele redistribuie sume importante, spre exemplu, veniturile propii ale CSJ Constanța pe 2017 au fost de 169 milioane lei[8] iar bugetul total de cheltuieli ale unui județ, exemplu CSJ Iași, ajunge la 482 milioane RON (2017).[9]

În România, 77% din primării nu reușesc să-și acopere cheltuielile administrative cu banii încasați din venituri (taxe) proprii,[10] astfel apelează la alte surse, precum Consiliile Județene, unde președinții de CJ nu sunt aleși direct de cetățeni.

La nivel național numai 711 unități administrativ teritoriale din cele peste 3.200 sunt independente financiar,[10] celelalte sunt dependente de un „baron” (local sau național), ce nu este votat de alegători și redistribuie din taxele cetățenilor către cei ce sunt sau se supun influenței sale.[11]

Șefii de Consilii Județene (CJ) au început să redistribuie discreționar aceste resurse către localitățile din subordine, cumpărând astfel loialități politice. Emblema acestui mod de guvernare a fost președintele CJ Gorj, Nicolae Mischie, care a afirmat că soarta comunelor din județ stă în pixul lui.[3] Așa s-a născut conceptul de baroni locali, ca exponenți ai puterii locale absolute și corupte.[3] Alt exemplu de baron local din perioada Năstase este Teodor Nițulescu,[12] un apropiat de-al premierului, care a condus județul Teleorman cu mână de fier din funcția de prefect, în tandem cu președintele CJ Liviu Dragnea.[13][14]

În timp, noțiunea de „baron local” și-a extins semnificația, devenind un termen peiorativ pentru politicienii care abuzează de prerogativele funcției, fiind în general persoane fără prea multă educație, ce își doresc atenția publică și își afișează averea cu orice ocazie.[15]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Allswang, John M. (). Bosses, machines, and urban voters. A Johns Hopkins paperback History political science (ed. Rev.). Baltimore: Johns Hopkins Univ. Press. pp. 49–50. ISBN 978-0-8018-3312-0.
  2. ↑ Erie, Steven P. (). Rainbow's End: Irish-Americans and the Dilemmas of Urban Machine Politics, 1840-1985. California Series on Social Choice and Political Economy. Berkeley, CA: University of California Press. p. 208. ISBN 978-0-520-91062-1.
  3. 1 2 3 4 2000 - 2004 - Atotputernicul Năstase, 20 iunie 2010, Dan Străuț, adevarul.ro, accesat la 29 iunie 2011
  4. ↑ „Why Are Politicians and Government So Corrupt?”. Arhivat din original la . Accesat în .
  5. ↑ von Misses, Ludwig (). Bureaucracy.
  6. ↑ „Bigger Government Means More Corruption”. Accesat în .
  7. ↑ Ben Moreell. „Power Corrupts”. Accesat în .
  8. ↑ „Cum se împarte bugetul? Câți bani dă Consiliul Județean Constanța pentru educație cultură protecție socială investiții CM și Evidența Populației”. Accesat în .
  9. ↑ „Jumătate din bugetul de investiții pe 2017 al Consiliului Județean se duce în asfalt”. Accesat în .
  10. 1 2 „Orașe și comune abuziv înființate”. Accesat în .
  11. ↑ „Marian Oprișan, the Don from Vrancea”. Accesat în .
  12. ↑ Popescu, Adam (), Primăria Alexandria, o afacere în familia PSD, Evenimentul Zilei
  13. ↑ https://www.facebook.com/romanialibera.ro/ (), Cine sunt victimele războiului baronilor Dragnea și Nițulescu, România Liberă
  14. ↑ Claudiu Dumitrache (), Fostul lider PSD Teleorman, Teodor Nițulescu îl susține pe Vasile Blaga, adevarul.ro
  15. ↑ baron local

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baron_local&oldid=18077152